Raceala si medicamentele

Surprinzator articolul despre raceala si medicamente!

„În răceală, medicamentele nu tratează nimic!“

Sursa: Internet

646x404

Specialistul care a elaborat prima Lege a Medicamentului din România şi care a înfiinţat Agenţia Naţională a Medicamentului, prof. dr. Ion Fulga, ne spune cum ar trebui să ne folosim de aceste „unelte“ pentru a ne transforma din bolnavi în sănătoşi şi nu invers.

În ideea că „Nutriţionistul ştie cel mai bine ce şi cum să mănânce“ şi „Croitorul are hainele cel mai bine lucrate“, l-am întrebat pe profesorul Ion Fulga (56 de ani), şeful Catedrei de Farmacologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, cu ce se tratează atunci când este răcit. Am vrut să „furăm“ trucuri. Cu îngăduinţa specifică unui dascăl dăruit, a răspuns curiozităţilor noastre de neiniţiaţi şi ne-a lămurit că efectele secundare sunt acceptabile atâta vreme cât beneficiul medicamentului este unul foarte important, dar altfel, când „supărările“ noastre pentru care luăm pastilele sunt doar minore, efectul lor poate fi invers decât cel pe care ni-l dorim. De menţionat că prof. dr. Ion Fulga nu are nimic de-a face cu omul de afaceri Stelian Fulga.

„Weekend Adevărul“: Domnule profesor, dumneavoastră luaţi medicamente?
Prof. dr. Ion Fulga: Da, iau, pentru că am nevoie. De exemplu, sunt diabetic şi iau medicamente pentru diabet. Sunt şi hipertensiv, deci iau şi medicamente de hipertensiune.

Dar când sunteţi răcit, de exemplu, luaţi pastile?
Nu prea.

De ce?
Vedeţi dumneavoastră, medicamentul nu face altceva decât să modifice funcţiile organismului. El nu creează funcţii noi, proprii. Când omul este bolnav, medicamentul modifică funcţiile organismului de aşa natură încât le trece din domeniul patologicului în domeniul fiziologicului, adică al sănătăţii. Când omul este sănătos, cum poate un medicament să modifice funcţiile organismului?

Numai invers.
Într-un singur sens, da, invers. Medicamentul este un instrument cu care medicul reglează funcţiile organismului. Nu este nimic altceva! El trebuie luat dacă este nevoie de el.

„Tot ce e viroză trece“

Mulţi români iau medicamente preventiv. Simt că îi ia puţin durerea în gât şi trec fie la medicamentele tipice de răceală, ca s-o înăbuşe în faşă, fie trec direct la antibiotice, fiindcă ştiu ei că altă dată când s-au simţit aşa, au avut nevoie. Discutăm inclusiv de cazurile în care medicii înşişi administrează antibiotice în caz de răceală, pentru a preveni o eventuală suprainfecţie.
În general, nu este agreat acest gen de prevenţie. Există situaţii în care prevenţia cu antibiotice este considerată necesară. Spre exemplu, în intervenţiile chirurgicale pe tubul digestiv, pe colon. Colonul conţine o mulţime de microbi şi, când se deschide, există riscul de suprainfectare a pacientului, oricâte măsuri ar lua chirurgul. În asemenea situaţii este justificată o terapie preventivă cu antibiotice. În răceala curentă nu este, însă, justificată. Poate fi chiar periculoasă, pentru că bolnavul se poate infecta cu un microb rezistent la antibioticul cu care-şi face profilaxia, ceea ce înseamnă o boală foarte greu de tratat.

Deci sunteţi mai degrabă pe principiul „Mai stau o zi fără medicament ca să văd cum evoluează“ sau „Să iau repede un tratament, ca să nu se agraveze“?
Depinde de boală.

Dar pentru o răceală, de pildă?
Pentru o răceală, mai aşteptăm. Dar pentru un cancer, de exemplu, nu! În răceală, medicamentele nu fac altceva decât să ofere confort pacientului. Nu tratează nimic. Pacientul are nasul înfundat, îşi dă cu „puf“ şi dispare obstrucţia, are febră, scade febra cu antipiretice, are dureri musculare, ia un analgezic şi dispar. Dar nimic altceva. Iar ideea să luăm repede un paracetamol de la primele simptome ale răcelii, ca s-o tratăm în faşă, este greşită. Dacă s-a instalat răceala, ea-şi va continua cursul indiferent cum o tratăm. Fie o săptămână, fie mai puţine zile. Fiindcă există foarte multe virusuri care provoacă infecţiile respiratorii de iarnă. Unele declanşează simptome care durează numai 24 de ore, altele două zile, altele chiar zece zile sau două săptămâni. Dar, până la urmă, tot ce e viroză trece.

Că tot am ajuns în această zonă, care credeţi că sunt cauzele principale pentru care România ocupă un loc fruntaş în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice?
Lipsa unei politici naţionale de utilizare raţională a antibioticelor. Asta este! Noi nu avem reguli, nu le avem categorisite în antibiotice de linia întâi, de rezervă şi de rezerva rezervei. Numai în tuberculoză există o asemenea politică de utilizare a antibioticelor. Majoritatea ţărilor civilizate au. Dacă nu există un sistem general, sigur că fiecare medic aplică terapia după propriul său sistem de gândire, după propria conştiinţă, fiecare altfel. Nu există uniformitate aici.

Deci trebuie o analiză clară a situaţiei de la noi şi formulate nişte reglementări clare…
Da, pentru că rezistenţa microbilor la antibiotice depinde de zona geografică. Nu putem să copiem pe cineva. Trebuie să ne facem propria politică de utilizare raţională a antibioticelor. În funcţie de microbii care circulă în România, în funcţie de cum au fost utilizate antibioticele până acum în România. Să luăm, de exemplu, cloramfenicolul, un antibiotic. La noi, dintotdeauna a fost o politică de utilizare foarte limitată a acestuia, din cauza efectelor secundare importante. Toată lumea se fereşte de el. Aceasta face ca în România să fie foarte puţine tulpini microbiene rezistente la cloramfenicol. Situaţie de care profită, de pildă, neurologii, în cazul infecţiilor cerebrale. Antibioticul pătrunde foarte bine în creier, nu există tulpini rezistente, merge foarte bine. Prietenii noştri bulgari au avut o politică inversă, de utilizare abuzivă a cloramfenicolului. Motiv pentru care este un antibiotic complet ineficace acolo.

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s